….
– Nu te mai bãga în situatii de adulti pânã nu devii adult !
Asta fac eu….. Am exersat si am devenit bun. Viata asta de rahat…Trebuie sã aruncãm câte ceva ! Trebuie sã le aruncãm… în viata asta de rahat. Ne purtam mereu de grijã. Avem timp….
Îmi amintesc cã odatã…mi-am imaginat cum o sã fie viata mea. Cum o sã fiu eu. M-am imaginat având multe calitãti… Calitãti puternice, pozitive…pe care oamenii sã le vadã de la o postã. Dar, odatã cu trecerea timpului, putine au devenit calitãti pe care chiar le aveam. Si toate posibilitãtile întâlnite si felurile de oameni care puteam fi, toate s-au redus, în fiecare an, tot mai mult, pânã ce, în cele din urmã, a rãmas doar una. Cine sunt. Si eu sunt ãsta…
Lucrurile n-au iesit asa cum am prezis. Sã accept nu e usor. Dar adultii nu au parte de “usor”….
